Changes

Desi ma gandeam sa numesc acest post "Fine", ii voi schimba denumirea si voi mai astepta un pic, axandu-ma pe alte chestiuni care ma framanta.
Si astfel ma gandeam ca in prima abatere de la acest Fine as putea aborda o ....disectie a sufletului.
Asta ar insemna, desigur, in primul rand sa imi desfac sufletul si in al doilea rand sa ii analizez fiecare particica, ceea ce ar fi, la nivel practic, imposibil judecand dupa multitudinea de "ascunzisuri" ale sufletul uman. Iar la nivel teoretic mi-e frica ca nu mi-as putea intelege in totalitate sufletul. Nu ca ar fi el foarte complicat, doar ca in ultima perioada si-a luat cam multe libertati pe care din motive necunoscute mie nu le-am putut controla.
Deci o disectie a sufletului mi-ar fi imposibila. Cel putin a sufletului meu.
Astfel abandonata fiind disectia sufletului , poate ar trebui sa ma abat spre altceva care nu necesita nicio disectie.
Ceva cum ar fi... anticiparea.
In ce circumstante si in ce masura putem anticipa ceea ce ni se va intampla in viitorul apropiat?
Presupunand cazul x in care avem o anumita situatie in prezent si ale carei consecintele le putem cel putin intui, ne fixam atentia pe viitor care ne ofera si el mai multe situatii.
Bineinteles, daca situatia x din cazul x este logica si clara , putem anticipa un viitor la fel de logic si de clar. Aseamana un pic cu cazul meteo: Daca azi sunt -10 grade ne putem astepta ca maine sa fie asemanator, fara temperaturi mult mai scazute sau mult mai crescute.
Dar exista si exeptii, cum ar fi : azi sunt 0 grade, maine 5 grade, iar poimaine deja 10 grade ceea ce reprezinta o schimbare brusca fata de ziua 1.
Cam asa si in viata. Viata poate sa isi aiba cursul ei normal, iar tu ii vei anticipa un curs la fel de normal si maine.
Dar ce se intampla daca ziua urmatoare se va schimba situatia in proportie de 40%, iar dupa o alta zi cu alte 40% , apoi in ziua 3 deja te vei trezi cu viata schimbata intr-o proportie semnificativa de 80%?
Cum ramane cu anticiparea?
Cert e ca probabil, uimiti peste masura de schimbarile majore si bruste vom anticipa schimbari cam la fel de mari si pe viitor. Pe viitorul care ni se clatina tot mai instabil sub picioare.
Insa cel mai probabil cand ne vom astepta la alte schimbari majore in viata noastra, aceasta se va aseza. Si din acest moment totul devine un joc ironic. Viata e asezata , tu te astepti sa se repete povestea, anticipezi o noua rasturnare de situatie si practic iti vei agita singur existenta care incearca sa se calmeze.
Vei trai zilnic pregatit sa infrunti schimbarea care se lasa asteptata.
Poate ne-am calma si noi daca nu ar face si aceasta situatie parte din acea categorie a actiunilor involuntare.
Deci...traim la nivel normal, vine schimbarea si ne prinde nepreagatiti ( si cam asta-i toata frumusetea ca neavand timp de reflectii toate reactiile sunt naturale). Apoi perioada schimbarilor trece,iar noi ( probabil din vreun instinct mostenit de la stramosi cu mii de ani mai vechi ca noi) incepem proiectarea de scuturi si arme rationale impotriva irationalului (aici brusca schimbare) si astfel, desi in viata noastra e pace, noi suntem mandri creatori de arme de razboi.
Ciudata mai e si firea umana!