Tăceri

Am adunat tăceri și-am strâns în brațe teama

ce prin lumini de foc m-a îndemnat să cuget

Și-n noaptea cea mai neagră am închis fereastra

Și lacăt am pus ușii ce dă la mine-n suflet.

Cu ceară am picurat, pecetluit păcate

le-am sigilat, legat pe toate laolaltă

În timp ce sculptorul nelegiut si-ngroapă

tacuta , resemnata și obosita daltă.

Și nici cuvinte nu mai tremură în ochi

când doar vedenii mai împăienjenesc privirea 

Și-n toate sunt tăceri, și răni sunt pe cuțite

În arsenal de arme s-a transformat iubirea.